Reprezentanții CONPIROM au fost prezenți la Bruxelles la sediul Parlamentului European în data de 24 martie 2026, ora 16.00 la o nouă întâlnire cu Grupul europarlamentarilor români care susțin mediul de afaceri, întâlnire organizată tot din inițiativa și cu sprijinul dnei. Europarlamentar Maria Grapini având ca temă„Dezvoltarea industriei prin politici europene”.
Europarlamentarul Maria Grapini, vicepreședinte al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor din PE, a organizat, marți, la Bruxelles, conferința „Dezvoltarea Industriei prin politici europene”, un eveniment relevant pentru viitorul mediului economic și industrial din România și din întreaga Uniune Europeană.
La conferință, au participat: vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, comisarul pentru Drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, Excelența sa, Andreea Păstârnac, ambasadorul României în Regatul Belgiei, Ștefan Sima, Ministru-consilier la aceeași Ambasadă, Directoarea DG GROW (Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri) de la Comisarul pentru Piața Internă, dar și colegi eurodeputați din România, Bulgaria, Olanda și Italia. La întâlnire au fost prezenți oameni de afaceri români din Belgia și Clubul belgo-român al oamenilor de afaceri.
CONPIROM a fost reprezentată de o delegație substanțială formată din șase persoane: dl. Prim Vicepreședinte Ciprian Dumitru Muscă, Președinte ASFOR, dl. Prim Vicepreședinte Gabriel Badea, Președinte FSS, dna. Marinela Drăcea, Președinte CIROM (membru PATROMAT), dl. Florian Pătruțescu, Director General UniRomSider (Membru Federația METALURGIA), Alin Alexandru Badea, Secretar ARIS (membru FSS) și dna. Georgiana Moise, Director Executiv Comitetul Sectorial din Metalurgie (Membru Federația METALURGIA).
În finalul conferinței, eurodeputatul Maria Grapini a menționat:
“Dezbaterile au avut ca scop sesizarea Comisiei Europene privind problemele din industria românească și europeană, dar și de informare, din partea Comisiei Europene și a Parlamentului European, cu privire la agenda viitoare. Aceste dezbateri sunt cruciale pentru a identifica politici eficiente și pentru a asigura un viitor sustenabil industriei europene. Multumesc tuturor pentru contribuția adusă. Patronatele din România m-au făcut să fiu mândră că sunt româncă”.
Printre temele esențiale abordate, s-au numărat: importanța unei forțe de muncă bine calificate și corect remunerate, asigurarea și protejarea locurilor de muncă, identificarea unor măsuri concrete pentru gestionarea crizei generate de creșterea prețului combustibililor, reducerea poverii birocratice și simplificarea administrativă, consolidarea pieței unice, dar și facilitarea accesului IMM-urilor la fonduri europene.
Și Dna. Gabriela Firea, europarlamentar PSD, s-a aflat printre participanții, marți, la Bruxelles, în Parlamentul European, la dezbaterea „Dezvoltarea Industriei prin politici europene”, pe care l-a descris ca „Un eveniment relevant pentru viitorul mediului economic și industrial din România și din întreaga Uniunea Europeană”.
De asemenea a adăugat:
„Îi mulțumesc colegei mele, eurodeputata Maria Grapini – Europarlamentar, pentru invitație. M-am bucurat să le văd la masa discuțiilor pe Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene, pe Excelența Sa Andreea Păstârnac, ambasadorul României în Belgia, și pe toți cei care au reprezentat industria românească. Discuțiile au reunit oficiali europeni și naționali, alături de reprezentanți ai patronatelor din țară, într-un dialog deschis despre provocările actuale și soluțiile necesare pentru susținerea industriei”.
Dl. Prim Vicepreședinte Ciprian Dumitru Muscă, Președinte ASFOR a scris pe pagina sa de Facebook: ”Am dus vocea forestierilor români la Bruxelles. Avem nevoie de legi care să susțină industria, nu să o blocheze în hârțogărie. Viitorul verde se construiește cu lemn!”
Și a continuat:
”În Sala Spinelli a Parlamentului European, am participat la o dezbatere esențială pentru viitorul industriei noastre. Invitat de doamna europarlamentar Maria Grapini la conferința privind politicile industriale ale Uniunii, am mers la Bruxelles cu o misiune clară: să readuc în atenția decidenților europeni o realitate pe care birocrația actuală pare să o fi lăsat în plan secund.
Dialogul a fost unul de nivel înalt. Am ascultat viziunea Roxanei Mînzatu, Vicepreședinte Executiv al Comisiei Europene, care a subliniat miza socială uriașă: 13 milioane de lucrători în industria europeană care au nevoie de protecție și de politici juste. Este o cifră impresionantă care ne arată că industria nu înseamnă doar utilaje, ci oameni și comunități.
Totodată, Kerstin Jorna (Director General DG GROW) a vorbit despre securizarea lanțurilor de producție. Dar, în acest cadru dominat de cifre și strategii globale, am simțit nevoia să transmit un mesaj care ține de însăși identitatea noastră ca continent:
„Lemnul a construit Europa timp de milenii. Să îi permitem să construiască și Europa de mâine!”
Această declarație nu este doar o lecție de istorie, ci un apel la pragmatism. Timp de secole, structura de rezistență a Europei a fost lemnul. Astăzi, în plină criză climatică, avem în față singurul material care nu doar că nu poluează, ci stochează activ carbonul.
Am tras un semnal de alarmă asupra „autogolului” pe care Europa riscă să și-l dea prin reglementări precum EUDR. Dacă transformăm accesul la lemn într-un labirint birocratic imposibil pentru IMM-uri, nu salvăm mediul. Din contră, deschidem porțile importurilor din zone unde mediul nu contează, în timp ce producătorii noștri corecți, care folosesc sisteme digitale de trasabilitate precum SUMAL 2.0, sunt sufocați de hârțogărie.
Ce am cerut concret pentru ca lemnul să poată construi viitorul?
- Recunoașterea tehnologiei: Sistemele noastre de trasabilitate (precum SUMAL) să fie acceptate ca standard de conformitate, eliminând birocrația dublă.
- Viziune climatică: Includerea lemnului structural (CLT, Glulam) ca prioritate de investiție. Fiecare metru cub de lemn încorporat într-o clădire reține o tonă de dioxid de carbon.
- Un „Reflex IMM”: Orice lege nouă de la Bruxelles trebuie evaluată prin prisma impactului asupra micului antreprenor care ține satul românesc viu.
Privind spre 2050
Nu cerem privilegii. Cerem predictibilitate și respect pentru o resursă care a definit civilizația noastră. Pentru ca Europa să fie neutră climatic în 2050, are nevoie de soluții care funcționează de milenii, adaptate tehnologiei de azi.
Este timpul ca politicile de la Bruxelles să bată în același ritm cu realitatea din pădure și din fabrică.” a încheiat intervenție sa, dl. Prim Vicepreședinte Ciprian Dumitru Muscă.
Dl. Prim Vicepreședinte Gabriel Badea, Președinte FSS a menționat pe Linkedin:
”În perioada 23-25 Martie, la Bruxelles, în calitate de prim-vicepreședinte al Confederației Patronale din Industrie, Agricultura, Construcții și Servicii din România – CONPIROM am participat la două sesiuni de discuții cu membrii ai Parlamentului European, despre politici economice și proiecte legislative ale Uniunii Europene. Din partea CONPIROM au fost reprezentate structuri patronale membre din industria cimentului, industria metalurgică, industria lemnului si sectorul securității private.
Au fost exprimate puncte de vedere în legătură cu menținerea competivității întreprinderilor românești în condițiile respectării reglementărilor europene, în materie de protecția mediului, reducerea și controlul emisiilor de carbon, a costului ridicat la energie și în contextul în care acestea trebuie să facă față unei concurențe neloiale bazate pe subvenții de stat și prețuri de dumping la produse care sunt fabricate în zone extra-comunitare, unde nu sunt aplicate constrângeri de mediu sau norme de calitatea produselor și de protecție a consumatorului.
Un subiect, important a fost și revizuirea directivei europene pentru achiziții publice care în viitor trebuie să cuprindă norme clare privind adjudecarea contractelor publice și care trebuie să se facă doar pe criteriul celui mai bun raport preț-calitate, unde factorii de calitate trebuie să aibă o pondere de minim 60%.
Sperăm ca această sesiune să aducă rezultatele dorite pentru o mai corectă oglindire a interselor legitime ale antreprenorilor din România în politicile economice și în actele de reglementare ale Uniunii Europene. De asemenea ne dorim ca acest format consultativ prin care reprezentanții mediului antreprenorial românesc au asigurat un acces direct la membri ai forului legislativ al Uniunii Europene să continue și pe mai departe.”
Reprezentanții Federației Patronale METALURGIA, dl. Florin Pătruțescu, Director General UniRomSider și dna. Georgiana Moise, Director Executiv Comitetul Sectorial din Metalurgie au făcut următoarea informare în urma participării la Conferința de la Bruxelles:
”Principalele teme dezbătute
Forța de muncă și piața muncii
- Necesitatea unei forțe de muncă bine calificate și corect remunerate
- Importanța protejării locurilor de muncă în contextul tranziției verzi și digitale
Costurile energetice și criza combustibililor
- Creșterea prețurilor la energie reprezintă un risc major pentru industriile energointensive
- Diferențele de cost între UE și alte regiuni afectează competitivitatea globală
Presiunea reglementărilor și tranziția verde
- Susținerea obiectivelor climatice, dar cu adaptare la realitățile industriale
- Riscul relocării producției în afara UE în lipsa unor mecanisme de sprijin
Competitivitatea globală
- Necesitatea unui „teren de joc echitabil” pentru industria europeană
- Concurența cu producători din afara UE cu costuri mai mici și reguli mai puțin stricte
Simplificare administrativă și sprijin pentru IMM-uri
- Reducerea birocrației
- Facilitarea accesului la fonduri europene
- Consolidarea pieței unice
Intervenții relevante
Reprezentanții industriei metalurgice și siderurgice a subliniat:
- Rolul strategic al metalurgiei de „coloană vertebrală” a economiei europene
- Existența unui moment critic pentru industrie, marcat de: costuri energetice ridicate presiuni de reglementare competiție globală intensă
Au fost formulate solicitări concrete:
- acces la energie la prețuri competitive
- scheme realiste de sprijin pentru decarbonizare
- protecție împotriva competiției neloiale
- susținerea investițiilor în tehnologie și inovare
- sprijinirea menținerii fierului vechi european în interiorul UE
S-a evidențiat faptul că:
- industria susține tranziția verde, dar are nevoie de predictibilitate și echilibru
- succesul tranziției trebuie evaluat și prin menținerea locurilor de muncă și a capacităților industriale
Concluzii
- Industria europeană, în special cea românească, se confruntă cu provocări structurale majore
- Este necesară o abordare echilibrată între obiectivele climatice și competitivitatea economică
- Dialogul între mediul de afaceri și instituțiile europene este esențial pentru politici eficiente
- Conferința a evidențiat nevoia de măsuri concrete și rapide pentru susținerea industriei”
Dna. Marinela Drăcea, Președinte CIROM (membru PATROMAT, care este membru CONPIROM) a prezentat în cadrul intâlnirii material intitulat:
”Propuneri CIROM pentru susținerea competitivității industriei”
”CIROM este patronatul care reprezintă toți producătorii de ciment și var din România, două sectoare energo-intensive, darși emițătoare de CO2, iar competitivitatea acestora este erodată de efectul combinat a trei factori principali:
- prețurile mari la energie
- lipsa de predictibitate legislativă
- creșterea importurilor din țări non-UE
România are 2/3 din granița cu țări non-UE, iar importurile de ciment au ajuns în anul 2025 la aprox. 1,2 milioane tone (o creștere de peste 8 ori comparativ cu acum 10 ani), ceea ce reprezintă aproximativ producția unei fabrici de ciment.
Industria cimentului din România a investit deja peste 2 miliarde de Euro în decarbonizare, pentru:
- cresterea eficientei energetice și producerea de energie verde – modernizare, automatizare, digitalizare, utilizare și producție de energie verde (ex. investiții în 2 sisteme de recuperare a căldurii reziduale și transformarea ei în energie electrică; parcuri eoliene și fotovoltaice etc)
- înlocuirea combustibilor fosili cu deșeuri și biomasă și inlocuirea materiilor prime, cu deșeuri sau subproduse ale altor industrii (ex. tratează în siguranță peste 600.000 t/an deșeuri de origine municipală și industrială și aprox 2 milioane t/an deșeuri inerte – zgură, cenușa de termocentrală, deșeuri din construcții și demolări etc)
- dezvoltarea de produse cu amprentă redusă de carbon
Toate aceste eforturi trebuie însă continuate și suplimentate prin implementarea unor tehnologii de top, cum ar fi captarea, utilizarea și stocarea carbonului (CCUS), fără de care nu pot fi reduse emisiile de CO2 provenite din procesul chimic de decarbonatare a materiei prime. Aceste emisii de proces reprezintă aprox. 60% în cazul producției de ciment și aprox. 70% în cazul producției de var din totalul emisiilor de CO2 al unei fabrici– motiv pentru care aceste industrii sunt considerate industrii cu emisii greu de redus (hard to abate).
Dezvoltarea captării de CO2 în industria cimentului și varului necesită investiții masive (CAPEX și OPEX), între 300-500 milioane de Euro/fabrică, dar pentru ca aceste investiții să se realizeze și să aibă sens trebuie o dezvoltare simultană a infrastructurii de transport și stocare CO2.
Astfel, pentru decarbonizarea și competitivitatea industriei, este nevoie de:
- Accesul la energie la prețuri accesibile – de exemplu o inițiativă pe termen scurt ar fi asigurarea unui preț maximal de 50 EUR/ MWh pentru energia electrică în cazul marilor consumatori industriali
- Implementarea riguroasă a CBAM – execuție la timp, strictă și fără excepții sau întârzieri – precum și un sistem de evaluare continuă care sa asigure corelarea eficacității CBAM cu EU-ETS (pentru a preveni ambițiile prea mari pentru EU-ETS fără garanția dovedită a funcționării „în oglindă” a mecanismului CBAM).
- Direcționarea veniturilor EU-ETS către industrie, pe baze sectoriale, în funcție de contribuția ETS a acestora și tranformarea Fondului de Inovare în Fond de implementare
- Co-finanțare și mecanisme de reducere a riscurilor pe întregul lanț CCUS
- Stimularea cererii de produse cu carbon redus prin achiziții publice
- Accesul la deșeuri combustibile pentru a reduce dependența de combustibilii fosili și de dependența de importurile acestor combustibili fosili (prin recunoașterea neutralității fracțiunii de biomasă din deșeuri – proceduri simplificate sub RED și EU-ETS pentru sectoarele industriale care nu au ca scop principal producția de energie)
- Accesul la depozitele de deseuri care au fost inchise (in special la cele de zgura metalurgica si cenusa de termocentrala) si clarificarea la nivel european a cadrului legislativ
Acestea suntdeșeuri inerte cu conținut mineral util pe care, in conformitate cu standardul european de ciment, industria cimentului le utilizează ca materii prime. Ele încep însă să dispară odată cu decarbonizarea industriilor din care provin – închiderea centralelor pe cărbune duce la dispariția cenușii de termocentrală, trecere la electrificare a siderurgiei duce la dispariția zgurii – ceea ce pune în pericol producția de ciment.
Este nevoie de o clarificare la nivel legislativ, care să permită extracția controlată și valorificarea acestor materii prime din depozitele de deșeuri închise, fără ca această operațiune să fie clasificată ca „redeschidere” de depozit (obiectivul nefiind depozitarea deșeurilor). Utilizarea acestor deșeuri reduce dependenta de importuri și totodată se pune în aplicare conceptul economiei circulare cu toate beneficiile aferente.
- Forța de muncă bine pregătită – prin sprijinirea dezvoltării competențelor specifice și a recalificării pentru tranziția verde, circularitate, CCUS, competențele digitale și cele legate de date, etc.
Industria cimentului trebuie păstrată în Europa pentru că este o industrie strategică esențială pentru dezvoltarea și reziliența infrastructurii și societății în ansamblul ei:
- în contextul geopolitic actual, necesitatea construirii de drumuri din beton (care să poată fi rezistente atât la transportul civil, cât și la transportul militar), infrastructura critică, spitale și alte obiective fundamentale depinde în mod direct de acest sector.
- tranziția verde nu poate fi realizată fără ciment/beton, acesta stând la baza fundațiilor necesare pentru proiecte precum centralele eoliene, barajele, digurile etc.”
În final, concluzia generală a fost că, dezbaterile despre provocările actuale și identificarea soluțiilor necesare pentru susținerea industriei, din cadrul Conferinței de la Bruxelles din 24 Martie 2029, au fost la înălțime, ceea ce arată că această conferință organizată de eurodeputatul Maria Grapini a reprezentat, în acceptul grneral, un succes.